Mulți bărbați ajung la terapie târziu, dar nu pentru că nu au dificultăți, ci pentru că, din teamă de etichetare, autosuficiență sau disconfort în vulnerabilitate, „trag de ei”, normalizează stresul sau îl maschează: muncă în exces, iritabilitate, retragere, alcool „ca să se liniștească”, sport dus la extrem, pornit de la zero iar și iar. Problema e că această strategie funcționează… până nu mai funcționează.
Dacă ai crescut cu ideea că „un bărbat se descurcă”, terapia poate suna ca o slăbiciune. În realitate, terapia, mai ales CBT, orientată pe acțiune, este un instrument de performanță psihologică: clarifici ce se întâmplă, îți antrenezi sistemul de reglare emoțională și construiești un plan practic de schimbare.
Vulnerabilități unde bărbații sunt mai expuși
Suicid
În UE, rata deceselor prin auto-vătămare intenționată a fost în 2022 de 3,6 ori mai mare la bărbați decât la femei.
La nivel global, suicidul rămâne o cauză majoră de deces, mai ales la vârste tinere.
Mesajul este: când bărbații ajung să se prăbușească, uneori o fac rapid și cu cost mare, pentru că au cerut ajutor prea târziu.
Alcoolul ca auto-tratament
Datele WHO arată diferențe clare: în 2019, alcoolul a fost responsabil de 6,7% din toate decesele la bărbați vs 2,4% la femei; proporția de „current drinkers” și consumul mediu sunt mai mari la bărbați.
Iar povestea clasică pe care o văd în cabinet e simplă: stres → tensiune → „beau ca să dorm/ să mă calmez” → somn prost + iritabilitate → relații mai proaste → și mai mult stres.
Depresia „mascată”: furie, iritabilitate, impulsivitate
Mulți bărbați nu descriu „tristețe”. Descriu: nervi, zero răbdare, „mă enervează toți”, „nu mai simt nimic”, „nu mă mai bucur”, „nu mă pot opri din gândit”, „mă simt blocat”. Există literatură care discută forme mai „externalizante” ale depresiei la bărbați (furie, consum, risc, suprimare emoțională), ceea ce poate duce la sub-diagnosticare și întârzierea ajutorului.
Semne care ar putea aduce bărbați la terapie
- Iritabilitate și reacții disproporționate (acasă sau la serviciu)
- „Mă simt sec / gol / pe pilot automat”
- Somn prost (adorm greu, mă trezesc noaptea, oboseală constantă)
- Workaholism sau epuizare: „trag, dar nu mai am chef de nimic”
- Scăderea libidoului sau probleme sexuale pe fond de stres
- Conflicte în cuplu, retragere, comunicare defensivă
- Procrastinare + auto-critic dur: „știu ce am de făcut, dar nu fac”
- Consumul de alcool ca reglare emoțională
- Anxietate „funcțională”: îți faci treaba, dar cu cost mare intern
Dacă recunoști 2–3 puncte, nu e nevoie să ajungi în „criză” ca să începi terapia.
Cu ce te pot sprijini eu
Stilul meu, o combinație între CBT (terapie cognitiv-comportamentală), gândire analitică, experiență în management în corporații și structură, e potrivit în special pentru bărbații care nu vor discuții fără rost, vor să înțeleagă și să schimbe lucruri concrete.
1) Reglarea furiei și a impulsivității
Ce mecanisme folosim:
- identificăm trigger-ele (stres, nedreptate percepută, oboseală, rușine, frică mascată),
- înveți să recunoști escaladarea din corp (semnale timpurii),
- construim un plan de intervenție în 30–90 secunde (tehnici scurte, aplicabile),
- lucrăm pe comunicare fermă, fără explozie (asertivitate reală).
2) Burnout, stres cronic, performanță fără auto-distrugere
Job solicitant, responsabilități, presiune financiară, rol de partener/tată? Lucrăm pe:
- structură săptămânală (ce e esențial vs ce e „noise”),
- limite și negociere la muncă (fără vină),
- somn și recuperare (practic, nu ideal),
- reducerea ruminației și a hiper-controlului.
3) Anxietate și atacuri de panică
CBT are instrumente foarte directe:
- înțelegi cercul panicii,
- expunere gradată (nu „evităm ca să treacă”),
- toleranță la disconfort + recăpătarea controlului.
4) Depresie „funcțională” / pierderea plăcerii / pierderea sensului
Pentru mulți bărbați, depresia arată ca: „fac ce trebuie, dar nu simt nimic”. Pentru asta, folosim:
- activare comportamentală (plan + execuție),
- reconstrucția rutinei care aduce energie,
- lucru pe auto-critic și standarde imposibile.
5) ADHD la adult: organizare, procrastinare, emoții
Mulți bărbați cu ADHD ajung la terapie nu pentru „atenție”, ci pentru efectele secundare: haos, amânare, conflicte, rușine, impulsivitate.
Lucrăm pe sisteme simple: planificare, execuție, reducerea fricțiunii, managementul emoțiilor.
6) Tată, partener, roluri noi: când „ar trebui să fiu ok”, dar nu sunt
Terapia ajută să nu „plătească familia” prețul adaptării tale la roluri noi și contexte noi de viață.
Cum arată un proces de terapie
Ritmul și conținutul se personalizează, dar în practică, un parcurs eficient are de obicei trei etape.
Etapa 1: Stabilizare și structură
- somn, rutină, energie minimă,
- psihoeducație (înțelegi mecanismul, nu te judeci),
- micro-obiective zilnice (10–15 min de activare + reducerea evitărilor mici).
Etapa 2: Faza principală a intervenției CBT
- activare comportamentală (depresie),
- expunere gradată (anxietate/panică/evitare),
- lucru pe ruminație și auto-critic,
- experimente comportamentale (dovezi, nu „gândire pozitivă”).
Etapa 3: Consolidare și prevenirea recăderii
- plan de menținere,
- semnale timpurii,
- plan clar „primele 72 de ore” dacă revine perioada proastă.
Terapie clară, aplicată contextului tău de viață.
„Da, dar eu nu sunt genul care vorbește despre emoții”
Perfect. Nu începem cu „spune-mi ce simți” ca la un examen. Începem cu:
- ce se întâmplă concret în viața ta,
- unde plătești costul (somn, relație, job, sănătate),
- ce ai încercat și ce nu merge,
- ce obiectiv vrei: mai mult control, mai puțină iritabilitate, mai multă energie, decizii mai bune.
Emoțiile nu sunt „discuție”. Sunt informații. Dacă le ignori, ele ies prin corp, reacții și relații.
Ce să faci dacă vrei să începi
- Programează o primă ședință, pentru evaluare și plan. Cabinetul este, în București, sector 3, însă putem avea întâlnirile și online.
- Stabilim primele 1-3 obiective măsurabile (de exemplu, scăderea izbucnirilor de la 5/săptămână la 1/săptămână, somn 6,5–7h, reducerea evitării X).
- Pleci cu pași concreți pentru următoarea săptămână.
